Dai cioc, stau! Nu dai cioc, ciau! 🥚
Dacă ești în căutarea răspunsului la "Cum să nu mănânc doar aperitive de Paște?" ești în locul greșit.
Bine te-am regăsit! Sperăm că ești bine și că aștepți cu la fel de mult entuziasm ca noi masa de Paște. În newsletterul de luna aceasta povestim despre cum arată masa noastră de Paște, sau cel puțin cum a arătat în ultimii 20 de ani (Disclaimer: ne-am petrecut majoritatea sărbătorilor împreună) Ne place să inventăm noi obiceiuri, ritualuri și rețete așa că, la final, vei găsi și câteva lucruri pe care le aducem noi (în completarea mamelor noastre) pe masa de sărbătoare.
Aperitive
Aperitivele sunt fundația oricărei mese de sărbătoare. Ridicate la rang de “nu trebuia să mănânc atât”, aperitivele de pe masa noastră de Paște sunt pe cât de diverse și ciudate, pe-atât de bune.
Salată de țelină, salată de ton cu porumb, salată de ciuperci, salată de vinete - toate cu maioneză și niciuna o salată în adevăratul sens al cuvântului. Prin acest cvartet de boluri, familia noastră are grijă să recupereze toată maioneza pe care nu o mănâncă de-a lungul anului, de sărbători
Ouă vopsite - “Dai cioc, stau. Nu dai cioc, ciau!”. De obicei un mix între ouă colorate și ouă vopsite cu foi de ceapă, ce primesc rol de ierbar pentru cele mai frumoase frunze din gradină. 🌿 Cel mai important moment al mesei e alegerea oului perfect cu care să distrugi ouăle celorlalți. Atenție mare la trișori și ouă de lemn!
Caș de ouă - Staple dish-ul familiei. Dacă nu ar exista caș de ouă, nu ar exista Paștele. Amin! Cașul de ouă (împreună cu șunca fiartă, pasca pufoasă și temperamentul impulsiv) e moștenirea noastră din Țara Oașului. Se mai mănâncă în Ungaria, Ucraina, Polonia și Slovacia (hrudka) de unde a și ajuns la noi. Deși are o tentă dulce, cașul de ouă se mănâncă la aperitiv. Lăsăm mai jos rețeta pentru cei care vor să-și dea pe spate neamurile anul acesta.
1,5 l lapte
6 ouă
2 linguri de zahăr
un strop de sare
2 pastile de calciu lactic
“Se mixează ouăle cu zahărul și cu sarea. Se adaugă laptele treptat și se pune la fiert, de preferat într-o oală de fiert lapte. Atunci când fierbe și începe să se brânzească se adaugă calciul zdrobit. Compoziția se fierbe până se brânzește bine de tot, amestecând din când în când. La sfârșit se strecoară printr-un tifon și se lasă la scurs. Se pune la frigider și, înainte să fie pus pe masă, se scoate din tifon și se taie." - mama Gabi
Șuncă fiartă - Un alt lucru pe care unii musafiri la masa noastră l-au considerat no-go este șunca fiartă mâncată cu oțet. S-au îndrăgostit de ea cât ai spune șonc (Banat).
Drob - Nu e nimeni mare fan drob în familia noastră (cu atât mai puțin noi două), dar pe principiul “ca să nu zicem că nu am avut” uneori se mai cumpără, acțiune încheiată cu “n-a fost rău” și continuată în gând de către toată lumea cu “da’ nici bun”.
Salata de boeuf - O operă de artă pentru care se face research din timp. În poze, situația de anul trecut, bucuria artiștilor din familie.
Felul 1 & 2
Ciorba de măcriș cu miel - O ciorbă cinstită, clasică, dar la care unii ajung cu greu împiedicându-se de-atâtea aperitive. Guilty!
În familia mea (de la Brașov, că în cea de la Cluj ați citit mai sus ce mâncăm), printre cele mai așteptate preparate, pe lângă aperitive, sunt bunătățile gătite în cuptorul pe lemne. Ritualul începe sâmbăta de dinaintea Paștelui când, cu scopul de a pregăti cuptorul pentru felurile principale, facem și câteva pizza cu maia, urmate de pâinile pregătite cu atenție de mama Cristina. Poate te întrebi ce legătură are ciorba cu pâinea… păi, pentru mine, ciorba de măcriș cu miel nu e nimic mai mult decât cea mai bună scuză ca să mănânci pâine proaspătă cu smântână. 😅
Friptură de miel cu pireu/legume la cuptor și sarmale - După ce ies pâinile de la copt în seara zilei de sâmbătă, intră friptura și sarmalele care stau la gătit leeeent până duminică la prânz. Atunci ajung la temperatura perfectă pentru a fi mâncate și intră din nou în cuptoarele proprii zise și burți. Fără regrete, sarmalele se mănâncă cu cea mai grasă smântână găsită în piață, asta dacă mai rămâne ceva după festinul de la Felul 1. (Ana)
Desert
Dacă la Crăciun avem deserturi în prostie, de Paște putem spune că ar mai fi loc. Ce se face, prin rotație, ar fi așa: Pască, Bombele lui buni Rozi - cu cacao și cocos (zise și Tăvălite), cornulețe cu nucă, prăjituri de la Someșeni (o nebunie cu aluat fraged, vișine, nucă și ciocolată) și cozonac.
Ce facem diferit anul acesta?
Flan Pâtissier în loc (zicem în loc, dar știm cu toții că va fi în completare) de pasca clasică mâncată în familia extinsă. Rețeta e în postarea de pe Instagram de mai jos. Noi am folosit o rețetă de la Dorie Greenspan adaptată după propriile gusturi. ✨
Vopsim ouăle natural, prin tehnica descoperită la Sânziana.
Încercăm să mâncam mai puține aperitive, ca să avem loc și pentru restul felurilor. Intenția contează!
Planificam mai în detaliu mesele de după sărbători folosind resturile de bunătăți. Îți spunem în curând pe Insta ce să faci cu ce rămâne de la masa de Paște ca să nu îți pară rău, da’ nici să nu îți fie rău. 😅
In the end
Noi suntem mai mult cu mâncarea și mai puțin cu sentimentele, dar nu putem să nu adăugăm că, deși mâncarea e importantă, sărbătorile sunt, de fapt, despre cei pentru care o pregătim sau cu care o pregătim. Despre cei care ne ajută să punem masa, despre cei care ne fentează la ciocnitul ouălor, despre cei care spală vasele fără să fie rugați. Despre cei care spun același banc pentru a mia oară și despre cei care râd de tot atâtea ori. Despre cei care de Paștele pandemic ți-au trimis cozonac cu taxi, sau cu care ai făcut video call, ca să fiți totuși cumva împreună.
Enjoy the triFecta: Family, friends and… food. ❤️ Paște fericit!
Oana & Ana
De-abia aștept sa gust... Si sa fac, bineînțeles, mai ales completarea